Prima pagină » Magazin » Holocaustul transnistrean. Cum au ajuns românii să deporteze aproximativ 150.000 de evrei originari din Cernăuți

Holocaustul transnistrean. Cum au ajuns românii să deporteze aproximativ 150.000 de evrei originari din Cernăuți

Diana Bahrin

Publicat: 02/05/2016, 13:27

Actualizat: 02/05/2016, 13:28

Teroarea văzută prin ochii lui Josef Bursug

Cei mai mulți dintre noi se gîndesc la Auschwitz, atunci când este menționat Holocaustul. Mult mai puțin cunoscut este, însă, genocidul împotriva evreilor din Transnistria, care, la rândul său, se baza pe marșuri ale morții și exterminare prin înfometare.

Josef Bursug, evreu născut în Transnistria, în anul 1931, a fost martorul terorii Holocaustului. „Familia mea a avut noroc să nu fie ucisă în primele zile ale genocidului. Ai mei nu au fost prinși în ghetou sau arestați în timpul raidurilor poliției”, declara el, la un moment dat, pentru publicația germană Deutsche Welle . Bursug avea 10 ani, când trupele germane și române au invadat URSS-ul.

România, la momentul respectiv, era condusă de un regim fascist, în frunte cu mareșalul Antonescu. Hitler i-a dat acestuia fâșia de pământ dintre Nistru și Bug, în schimbul sprijinului său în timpul invaziei Uniunii Sovietice. În septembrie 1941, românii au început deportarea evreilor din Bucovina și Basarabia în regiunea cunoscută sub numele de „Transnistria” („ținutul de dincolo de Nistru”).

„Din toate orașele din împrejurimi, oamenii au fost trimiși pe jos în Transnistria, fără excepție”, afirmă Bursug. Nu se cunoaște nici acum câți dintre acești oameni s-au înecat în Nistru, câți au fost împușcați în timpul marșurilor morții și câți au ajuns, de fapt, în Transnistria. Cifra citată cel mai adesea se ridică în jurul valorii de 410.000 de victime.

Doar din Cernăuți și din localitățile din împrejurimi au fost deportați în Transnisitra aproximativ 150.000 de evrei. Odată ajunși aici, ei au găsit sate abandonate, ferme părăsite și orașe ruinate. „Românii i-au lăsat pe evreii ucraineni să moară, pentru că nu mai aveau adăposturi, nici lemne pentru iarnă și nici haine călduroase. Oamenii mureau cu sutele în fiecare zi”, a mai spus Bursug.

Citește în continuare pe Descopera.ro.